Lecție de democrație la Facultatea de Istorie

Lecţie de democraţie la Facultatea de Istorie
1 Decembrie 2011

Li se pot reproşa multe studenţilor care au ocupat amfiteatrul Pârvan al Facultǎţii de Istorie. Cǎ n-ar prea şti ce vor, cǎ nu ar avea un plan bine definit, cǎ ar fi (deja) dezbinaţi, cǎ mişcarea lor ar fi o copie, cǎ ar fi naivi (adicǎ nu cinici)… Eu zic cǎ pete gǎsindu‑se şi în Soare, e mai profitabil sǎ încercǎm sǎ vedem lucrurile bune.

Sistemul nostru politic se aflǎ într-o evidentǎ situaţie de impas, dupǎ ce s-a dovedit cǎ nu este capabil sǎ se reformeze din interior. Corupţia invadeazǎ partidele imediat ce ajung la putere, pǎtrunderea personajelor din „noua gardǎ” spre vârfuri e guvernatǎ de selecţia negativǎ sau frânatǎ prin metode eficiente, proiectele cu adevǎrat reformatoare sunt absente atât în zona Puterii, cât şi în cea a Opoziţiei. Sistemul politic pare sǎ fi reuşit sǎ anihileze toate mecanismele de control ale cetǎţeanului şi, ce e mai grav, acesta nu mai pare dispus sǎ lupte pentru a reintra în posesia statului.

Ei bine, principalul mesaj pe care-l transmit tinerii care ocupǎ astǎzi tot felul de locuri este cǎ nu mai sunt dispuşi sǎ se resemneze cu statutul de guvernat pasiv. Universitatea nu e doar un loc în care se produc specialişti, ci şi unul în care s-au nǎscut ideile şi acţiunile care au schimbat lumea, în 1848, în 1968 şi nu numai. Condiţia studentului a fost întotdeauna cea a unui cetǎţean angajat, tocmai pentru cǎ lui îi pasǎ de viitor mai mult decât de prezent. A înţeles asta Ceauşescu în decembrie 1989, când, dupǎ ce în plopii din Regie apǎruserǎ nişte pere, trimitea studenţii în vacanţǎ cu o sǎptǎmânǎ mai devreme decât de obicei; sper sǎ fi înţeles ceva şi actualul rector, dupǎ ce a încercat joia trecutǎ sǎ împiedice manifestarea fǎcând apel la bodyguarzi.

Dacǎ ne gândim cǎ s-a pornit de la o conferinţǎ privind rolul studentului în societate, iar dupǎ cele 100 de ore de dezbateri s-a ajuns la un manifest în treisprezece puncte, conţinând revendicǎri (fiecare dintre ele, în sine pertinentǎ) referitoare mai degrabǎ la relaţia dintre student şi universitate, am avea motive de dezamǎgire. Substanţa demersului din amfiteatrul Pârvan se gǎseşte nu atât în CE, ci în CUM. Cei de acolo au înţeles mersul corect al democraţiei. Iniţiativele pornite „la firul ierbii”, rezultat al solidaritǎţii, participǎrii şi identificǎrii de soluţii, sunt cele care pot schimba societatea, nu cele impuse de cǎtre guvernanţi.

Spre exemplificare, un demers autentic democratic al reformei învǎţǎmântului ar fi presupus dezbaterea textului legii de cǎtre ministrul de resort, împreunǎ cu cei direct interesaţi, eventual timp de 100 de ore, eventual în amfiteatrul de la etajul trei al Facultǎţii de Istorie. În speţǎ, domnul Funeriu nu a avut nici o reacţie legatǎ de evenimentele de la sfârşitul sǎptǎmânii şi nici faţǎ de cele care au urmat, în Bucureşti şi alte centre universitare, ca şi cum discuţia ar fi fost despre importurile de tomate. Atitudinea domniei sale pare inspiratǎ din înţelepciunea lui Ion Iliescu, care recomanda în 1990 lǎsarea manifestanţilor din Piaţa Universitǎţii „sǎ fiarbǎ în suc propriu”. Din pǎcate, presa pare cǎ s-a „adǎpat”, în bunǎ parte, din acelaşi izvor ideatic, cǎci s-a rezumat, când a fǎcut-o, la relatǎri seci ale întâmplǎrilor. Studenţii n-au fost invitaţi la talk-show-uri, revendicǎrile lor nu pot fi citite decât pe paginile reţelelor de socializare.

În Argumentul manifestului lor, studenţii spun: „Revendicǎm Universitatea pentru cǎ vrem să-i redăm vocaţia iniţială de spaţiu dinamic al efervescenţei ideilor, capabil sǎ analizeze critic prezentul în cǎutarea unor soluţii mai bune pentru viitor”. Ei promit cǎ dupǎ „Istoria se ocupǎ şi se dezbate” urmeazǎ „Universitatea se ocupǎ şi se dezbate”. Aşteptǎm ocuparea şi dezbaterea societǎţii de cǎtre cetǎţeni. Mai aşteptǎm?

Mircea Kivu este sociolog
Bucuresti
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/lectie-de-democratie-la-facultatea-de-istorie-246517.html

Comunicat de presa Amnesty International Moldova – pichetarea Ambasadei Chinei pe 4 iunie 2008

Moldova / China: aniversarea evenimentelor de pe piaţa Tiananmen – pichetarea Ambasadei Chineze la Chişinău pe 4 iunie

INFORMAŢIE PENTRU MASS-MEDIA
№ 91/08 din 02 iunie 2008
Document public

După
19 ani de la reprimarea sîngeroasă a demonstraţiilor studenţeşti de pe
piaţa Tiananmen în Beijing, în legătură cu încălcările drepturilor
omului şi în ajunul Jocurilor Olimpice din Beijing în august 2008,
Amnesty International Moldova desfăşoară pichetarea ambasadei Republicii Populare Chineze în Moldova cu utilizarea pozelor de la evenimente desfăşurate.

Ce: pichetarea Ambasadei Republicii Populare Chineze (RPC)
Unde: vis-a-vis de Ambasada RPC, str. Mitropolit Dosoftei, 124, Chişinău, Moldova
Cînd: ora 12.00 – 13.30, miercuri, 4 iunie 2008

Scopul pichetului:
comemorarea celor decedaţi pe piaţa Tiananmen şi exprimarea protestului
faţă de suprimarea opiniilor alternative şi persecutarea apărătorilor
drepturilor omului şi activiştilor civili în China, chemarea Chinei
să-şi respecte obligaţiile în sfera drepturilor omului în ajunul
Olimpiadei.
Posibilitatea de a intervieva reprezentanţii Amnesty International Moldova.

Informaţie suplimentară: reprezentanţii mass-media vor primi cîte un set de materiale informaţionale, care va include:

  • comunicatul
    de presă al Amnesty International pe tema „China: Mii de susţinători
    Amnesty cer eliberarea activiştilor din Tiananmen” (română, rusă şi
    engleză);
  • articolul privind China din Raportul Amnesty International 2008 (rusă şi engleză).

Informaţii generale

În
anul 1989 în Beijing au început protestele studenţeşti, care s-au
extins şi asupra altor oraşe şi provincii mari din toată China.
Protestatarii au apelat la guvern solicitînd combaterea corupţiei,
începerea schimbărilor şi reformelor democratice în domeniul
drepturilor politice şi sociale. În noaptea din 3 spre 4 iunie 1989,
armata chineză a adus tancurile pe piaţa Tiananmen, care au ucis în
calea lor sute de cetăţeni neînarmaţi. Ulterior, pe teritoriul întregii
ţări au fost arestaţi zeci de mii de oameni pentru susţinerea şi
participarea la demonstraţii.

Deja de 19 ani autorităţile deţin
în închisori o mulţime de oameni care au fost implicaţi în protestele
prodemocratice din 1989 de pe piaţa Tiananmen, alţii sunt arestaţi şi
ameninţaţi. Mulţi din participanţii la acele evenimente au dispărut şi
pînă în prezent despre soarta lor nu se ştie nimic.

Informaţii suplimentare privind drepturile omului în China sunt disponibile pe site-urile Amnesty International: www.amnesty.org.ru – în rusă şi www.amnesty.org – în engleză.

****************************************
Pentru informaţie suplimentară adresaţi-vă în Chişinău, Moldova:
Evghenii Goloşceapov, director executiv “Amnesty International Moldova”: tel.: +(373-22) 27-41-22, GSM: (+373) 693-237-01.

Veaceslav Ţurcan, coordonatorul Programului “Avocaţii şi Drepturile
Omului”, “Amnesty International Moldova”: tel.: +(373-22) 92-07-00,
GSM: (+373) 691-26-012.
Veaceslav Balan, coordonator pe
mobilizare şi campanii “Amnesty International Moldova”: tel.: +(373-22)
27-41-22, GSM: (+373) 69-578-378.
Inna Guleac, ofiţer de presă “Amnesty International Moldova”: tel.: +(373-22) 27-26-43, GSM: (+373) 69-337-841.
Puteţi contacta „Amnesty International Moldova” pe adresa electronică info@amnesty.mdsau pe adresa poştală: c/p 209, МD-2012, Chişinău, Moldova; tel.: +(373-22) 27-41-22, fax: +(373-22) 277-034, www.Amnesty.MD.

«Amnesty
International» – organizaţia apolitică independentă, care se produce
pentru apărarea şi conştientizarea drepturilor fundamentale ale omului
formulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

«Amnesty
International» a fost fondată în anul 1961 în Marea Britanie; la
moment, ea are ca membri peste 2.200.000 de persoane în 150 de ţări şi
teritorii ale lumii. Organizaţia are statutul oficial de Consilier
pentru Drepturile Omului la o­nU şi Consiliul Europei. În 1977 «Amnesty
International» a fost o­norată cu Premiul Nobel pentru Pace, iar în
1978 – Premiul o­nU în domeniul drepturilor omului. «Amnesty
International Moldova» a fost fondată în anul 1993.

«Amnesty
International Moldova» are ca scop crearea unei lumi în care fiecare om
va dispune de toate drepturile stipulate în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi alte standarde internaţionale din domeniul
drepturilor omului.
Pentru atingerea acestui scop «Amnesty
Inte
rnational Moldova» are ca obiectiv realizarea acţiunilor îndreptate
pentru prevenirea şi suspendarea încălcărilor serioase a dreptului
omului la inviolabilitatea fizică şi psihică, a dreptului la libertatea
de conştiinţă şi de exprimare, la libertate de la discriminare – în
cadrul activităţii sale privind promovarea drepturilor omului.