![blo[G]heorghe](http://zugravu.eu/wp-content/uploads/2012/06/cropped-398997_10150965209416756_689521755_12128816_1483335791_n.jpg)
Singura poză care confirmă participarea mea la Velohora 2013 din data de 22 septembrie. Mă bucur că au venit cca 10.000 de bicicliști care au participat necătând la ploaia care a căzut pe tot parcursul cursei. Mai des așa evenimente!
via Locals.md
Cei de la ”Salvați Roșia Montană” au realizat un infografic foarte bun în care explică de ce trebuie de salvat Roșia Montană. Și chiar dacă statul român a oprit exploatarea pericolul nu a dispărut. Cred că lupta va mai continua!
Ma multe animale marine mor din cauza deşeurilor care nimeresc în Oceanul Planetar decît sunt ucise efectiv de oameni. O campanie care abordeay[ problema deşeurilor plastice poate fi văzută aici.
Oare care este situaţia în Republica Moldova cu resursele noastre acvatice?
Lecţie de democraţie la Facultatea de Istorie
1 Decembrie 2011
Li se pot reproşa multe studenţilor care au ocupat amfiteatrul Pârvan al Facultǎţii de Istorie. Cǎ n-ar prea şti ce vor, cǎ nu ar avea un plan bine definit, cǎ ar fi (deja) dezbinaţi, cǎ mişcarea lor ar fi o copie, cǎ ar fi naivi (adicǎ nu cinici)… Eu zic cǎ pete gǎsindu‑se şi în Soare, e mai profitabil sǎ încercǎm sǎ vedem lucrurile bune.
Sistemul nostru politic se aflǎ într-o evidentǎ situaţie de impas, dupǎ ce s-a dovedit cǎ nu este capabil sǎ se reformeze din interior. Corupţia invadeazǎ partidele imediat ce ajung la putere, pǎtrunderea personajelor din „noua gardǎ” spre vârfuri e guvernatǎ de selecţia negativǎ sau frânatǎ prin metode eficiente, proiectele cu adevǎrat reformatoare sunt absente atât în zona Puterii, cât şi în cea a Opoziţiei. Sistemul politic pare sǎ fi reuşit sǎ anihileze toate mecanismele de control ale cetǎţeanului şi, ce e mai grav, acesta nu mai pare dispus sǎ lupte pentru a reintra în posesia statului.
Ei bine, principalul mesaj pe care-l transmit tinerii care ocupǎ astǎzi tot felul de locuri este cǎ nu mai sunt dispuşi sǎ se resemneze cu statutul de guvernat pasiv. Universitatea nu e doar un loc în care se produc specialişti, ci şi unul în care s-au nǎscut ideile şi acţiunile care au schimbat lumea, în 1848, în 1968 şi nu numai. Condiţia studentului a fost întotdeauna cea a unui cetǎţean angajat, tocmai pentru cǎ lui îi pasǎ de viitor mai mult decât de prezent. A înţeles asta Ceauşescu în decembrie 1989, când, dupǎ ce în plopii din Regie apǎruserǎ nişte pere, trimitea studenţii în vacanţǎ cu o sǎptǎmânǎ mai devreme decât de obicei; sper sǎ fi înţeles ceva şi actualul rector, dupǎ ce a încercat joia trecutǎ sǎ împiedice manifestarea fǎcând apel la bodyguarzi.
Dacǎ ne gândim cǎ s-a pornit de la o conferinţǎ privind rolul studentului în societate, iar dupǎ cele 100 de ore de dezbateri s-a ajuns la un manifest în treisprezece puncte, conţinând revendicǎri (fiecare dintre ele, în sine pertinentǎ) referitoare mai degrabǎ la relaţia dintre student şi universitate, am avea motive de dezamǎgire. Substanţa demersului din amfiteatrul Pârvan se gǎseşte nu atât în CE, ci în CUM. Cei de acolo au înţeles mersul corect al democraţiei. Iniţiativele pornite „la firul ierbii”, rezultat al solidaritǎţii, participǎrii şi identificǎrii de soluţii, sunt cele care pot schimba societatea, nu cele impuse de cǎtre guvernanţi.
Spre exemplificare, un demers autentic democratic al reformei învǎţǎmântului ar fi presupus dezbaterea textului legii de cǎtre ministrul de resort, împreunǎ cu cei direct interesaţi, eventual timp de 100 de ore, eventual în amfiteatrul de la etajul trei al Facultǎţii de Istorie. În speţǎ, domnul Funeriu nu a avut nici o reacţie legatǎ de evenimentele de la sfârşitul sǎptǎmânii şi nici faţǎ de cele care au urmat, în Bucureşti şi alte centre universitare, ca şi cum discuţia ar fi fost despre importurile de tomate. Atitudinea domniei sale pare inspiratǎ din înţelepciunea lui Ion Iliescu, care recomanda în 1990 lǎsarea manifestanţilor din Piaţa Universitǎţii „sǎ fiarbǎ în suc propriu”. Din pǎcate, presa pare cǎ s-a „adǎpat”, în bunǎ parte, din acelaşi izvor ideatic, cǎci s-a rezumat, când a fǎcut-o, la relatǎri seci ale întâmplǎrilor. Studenţii n-au fost invitaţi la talk-show-uri, revendicǎrile lor nu pot fi citite decât pe paginile reţelelor de socializare.
În Argumentul manifestului lor, studenţii spun: „Revendicǎm Universitatea pentru cǎ vrem să-i redăm vocaţia iniţială de spaţiu dinamic al efervescenţei ideilor, capabil sǎ analizeze critic prezentul în cǎutarea unor soluţii mai bune pentru viitor”. Ei promit cǎ dupǎ „Istoria se ocupǎ şi se dezbate” urmeazǎ „Universitatea se ocupǎ şi se dezbate”. Aşteptǎm ocuparea şi dezbaterea societǎţii de cǎtre cetǎţeni. Mai aşteptǎm?
Mircea Kivu este sociolog
Bucuresti
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/lectie-de-democratie-la-facultatea-de-istorie-246517.html
At the end of 2008 the government of the Republic of Belarus made a decision to build its own nuclear station. In consideration of the political regime of the country characterized by a 15-year rule of one and the same person, it’s not surprising that the public opinion on this issue had not been taken into account. The construction is to be undertaken by a Russian corporation “Atomstroyexport”. It is to be held in a seismically active zone, in a dozen kilometers away from Lake Naroch, the largest lake in Belarus. The cost of the project is estimated at $9 billion, but some scientists claim the total cost may increase.
Such a decision is extremely important for every Belarusian citizen. After the plans of the government became known, part of the citizens chose to resist the realization of the project. Numerous actions and awareness-raising campaigns were held, such as the annual “Charnobylski Shliah”, illegal actions at the place of the prospective construction, info-tour through Belarusian cities, brochures and leaflets distribution aiming at informing the population about the danger of nuclear power.
The reaction of the authorities followed without delay: detentions of the activists, printed matters confiscations, obstacles to public film representations and other events, falsification of the public hearings, prohibition and disregard of the critisism of the environmental impact assessment, presented by environmentalists and scientists. Neighboring countries and foreign environmental organizations directed their censorious remarks to the station construction directorate and made their solidarity actions with Belarusian activists. Despite public protests, international criticism, the threat for Belarus to be excluded from Aarhus Convention and Espoo Convention as well as financial problems, the government never changed its decision.
Nuclear power engineering will not save humanity: it is fatally dangerous, expensive, connected with proliferation of nuclear weapons and hardly helps to avert climate changes. Moreover, the following facts are indicative of the inexpediency of the nuclear power plant construction (NPP) in Belarus:
– The place of the prospective construction is not only an environmentally pristine zone but one of the most favorable places for wind farms construction.
– A temporary nuclear waste repository is to be located on the nuclear power plant territory
– Belarus lacks finance for NPP construction and fuel for it. If the NPP is built on credit, taking into account the current external debt, not one generation will have to pay out the credit.
– Financing, construction and fuel delivery will be undertaken by a Russian party. Thus Russian gas dependency will be complemented by Russian nuclear fuel dependency, which contradicts Belarusian nuclear lobby statements.
We, “Antinuclear resistance”, an anarchist group, come out against nuclear energetic s in general and against NPP construction on the territory of Belarus in particular. Considering independent scientists and ecologists’ recommendations, we come out for renewable energy resources use, overall increase in energy efficiency of production and energy conservation.
On January 22nd, 2010 deputy minister of energy of Belarus announced that the agreement between Belarus and Russia concerning NPP construction can be signed in February. That’s why we call upon all concerned people to make solidarity actions with Belarusian antinuclear resistance on 19-21 February 2010. Decentralized actions of any form will help people to get to know about our problem and stop impudent authorities.
Nuclear power is a deadlock! Together we will be able to stop NPP construction in Belarus and stand for our right to wholesome future for humans and nature!
If you have any intention to make solidarity actions with the Belarussian antinuclear movement or join actions in Belarus, please contact us:
antiatombel(A)riseup.net
http://belarusantiatom.info/
https://belarus.indymedia.org/19448
Spread out this call through any accessible for you information channels.
(russian version) https://belarus.indymedia.org/19445
preluat de pe http://reinikainen.co.uk/2009/06/iranelection-cyberwar-guide-for-beginners/
The purpose of this guide is to help you participate constructively in the Iranian election protests through twitter.
Please remember that this is about the future of the Iranian people, while it might be exciting to get caught up in the flow of participating in a new meme, do not lose sight of what this is really about.
<!–Big protestes in Chisinau, the capital of Republic of Moldova–> (UPDATE 19:25, April 10, local time)
Română: Publicaţia Jurnal de Chişinău şi postul online Jurnal TV solicită Ambasadei SUA la Chişinău să ofere azil politic pentru toată redacţia, reieşind din faptul că reporterii publicaţiei sunt terorizaţi în aceste zile de către organelle de forţă.
English: Jurnal de Chisinau newspaper and JurnalTV asked the US embassy in Chisinau to offer political asylum for all the editing team, because of the fact that the reporters are being terrorized these days by the force organs.
Duminica, orele 22:00
….imediat dupa inchiderea sectiilor de votare, ADEPT face public pe pagina destinata electoralei www.alegeri.md primele rezultate de la exit-poll-ul. Sunt mirat de procentul pe care l-au luat comunistii, circa 45%. Eu credeam ca ei au sa ea doar 30-35%. Ma înșelasem oare!? Oare sa fi votat din nou pe comunisti? Oare sunt asa de orbi?
Imi revin dupa primele secunde de soc: au falsificat alegerile!!! Si asta cred ca au simtit mai multi.
Noapte dinspre duminica spre luni a fost toata asa: asteptind orele anuntate cind au sa fie facute publice rezultatele alegerilor. Nici odata nu am mai asteptat asa de nerabdator reinoirea unei pagini.
Spre dimineata adorm. Alegeri cu alegeri, dar trebuie sa mai si dormi.
Luni, ora 8:00
Sunt numarate mai mult de 90%, comunistii la un moment chiar trecuse peste 50 procente. Dar in curind revin sub 50 inapoi. Incerc sa imi dau seama cam ce inseamna aceste cifre, iese ca ei au cistigat!
Internetul la acea ora era deja plin de intrebari, comentarii si pareri, toti incercind sa raspunda ce o singura intrebare: ce va fi mai departe? Erau deja amintite si cele patru litere: PMAN.
Luni, ora 13:00
…trec pe linga primarie, acolo erau deja adunati mai multi tineri care asteptau ceva. Din primarie iese un tip si incepe sa dea o declaratie precum ca a inregistrat o actiune de protest. Si ca toti trebuie sa mearga acum la Arcul de Triumf pentru a protesta! Nu merg cu ei. Am treaba in alta parte. Cineva imi spune ca la 18:00 va mai fi o actiune. Ma gindesc ca poate ajung la aceasta din urma. Ma suna un amic si ma intreaba daca o sa fiu la 18:00 la statuia lui Stefan cel Mare si Sfint. Ii spun ca mai mult ca sigur ca voi fi. Cred si eu ca alegerile au fost fraudate.
Luni, orele 18:00
Eram in troleibus, cind am ajuns in drept cu Presedintia, cind circulatia a fost oprita, strada era plina de oameni. Bulevardul Stefan cel Mare a fost blocat de protestari, majoritatea lor tineri. Au ocupat toata partea carosabila si trotuarele. La Presedintie au urcat chiar si pe scari, ceea ce de obicei nu se intipla, politia de opreste. Suntem asa de multi ca avem nevoie de spatiu suplimentar. Nu stiu cine asigura securitatea rutiera, nu se vedea nici o masina a politiei rutiere. Dar nu se intimpla nimic, soferii sunt obisnuiti cu asa situatii. Se reorienteaza rapid pe alte strazi, iar rutele publice se autoredirectioneaza pe alte strazi, fara a coordona cu cineva asta.
Cineva vorbest la o portavoce, dar nu prea se aude, este un sunet slab, care nu este prevazut pentru asa multime. Daca vrei sa auzi ceva trebuie sa te dai mai aproape de vorbitor. Dar si asa risti sa nu auzi nimic, strigatele intregii multimi acopera orice sunet. Se scandeaza “Jos comunitii!!”, “1, 2 – 1,.2 : comunistii la gunoi!!!”, “Demisia, Demisia!!”. Sunt aceleasi strigaturi pe care le am auzit si mai inainte, la demonstratiile PPCD. Dar acum PPCD nu este aici, nici nu au trecut pragul electoral. Dupa asta a fost un dute-vino permanent. De la Parlament la Givern, dupa inapoi la Presedintie. Nu este nici un centru de organizatori!! toti fac ce vreau. Un grup se porneste la sediul Comisiei Electorale Centrale. Dupa ceva timp mergem cu toti intr-acolo. Dupa care ne intoarcem inapoi si asa mai departe.
In tot acest timp nu am vazut nici un politist!!!! Strada e in miinile tinerilor care merg asa cum vor, la un momet apare intrebarea super haiaosa: daca sa asteptam culoarea verde la semafor sau sa mergem direct pe rosu! Mergem la verde, dar asta a fost singura data cind a aparut aceasta intrebare.
Toti sunt super exaltati, se fac propuneri peste propuneri: de mers la Televiziune, de mers la sediul PCRM in Chisinau pe str. N.Iorga 11 (observati subtilul acestei situatii?), si tot asa. Nu poti spune ca sunt toti protestatari: sunt mai mult niste oameni care circula in toate partile. Dar sunt foarte multi!!! In prima seara au fost aproximativ 10.000.
Plecam din piata la 23:00, odata cu toti. In piata ramase doar grupuri de politisti pe civil. Ei nu intervenise cu nimic. Pentru a doua zi la 10:00 se anuntase un alt protest.
aici gasiti o galerie de foto de la protestul de marti!
